REVISTA DE CULTURA FONDATA LA CRAIOVA, IN 1838, DE CONSTANTIN LECCA. SERIE NOUA. ANUL XIV
Dacă este vorba despre bipezi care nu pot merge la plajă sau pe cărările munților, sau în Creta, unde e și mare pentru plajă, dar sînt și munți, și spun asta cu toată responsabilitatea, trei cărți nu sînt de-ajuns! Propun un fel de compromis – eu promit să recomand cărți mai subțirele, cea mai mare parte a lor, iar D-voastră mă lăsați să propun mai multe! Mai promit să nu fie toate din același gen literar – sau neliterar, deși cred că mă voi abține, ținînd seama că este totuși vorba despre vacanță, nu despre pregătirea vreunei dizertații de master ori, Doamne iartă, pe căldura asta!, a vreunei teze de doctorat. Voi începe cu recomandarea cîtorva volume de poezie, începînd de bună seamă cu Omul, pomul și fîntîna. O tragedie românească, ultima apariție antumă a excelentului și regretatului poet Ion Zubașcu. Sigur că e o tragedie, în sensul aproape tehnic al termenului, sigur că e și românească, dar nu cred că, fie și în vacanță, trebuie să ne ferim mereu sufletul și de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile. Tot din acest domeniu, schimbînd registrul spre erotic, cred că pot recomanda volumul de debut, Biografia coapsei, de Mirela Lungu, mai ales că, alături de Dan Silviu Boerescu și Horia Gârbea, l-a recomandat și pe coperta a patra. Și, dacă nu abuzez, aș adăuga Cartea lumilor dispărute, a doua carte a poetei Ruxandra Anton. Să spunem că am terminat cu poezia, chiar dacă aș mai fi putut recomanda încă pe atîtea volume, poate chiar un număr dublu! Adaug, totuși, încă unul, pentru că autorul este oltean de-al D-voastră, chiar dacă lucrează ca director de bancă la Londra! Mă refer la Mihai Rădoi, cu ampla antologie Luceafărul cu buze roșii.

știu foarte bine
că există cititori așa, mai pătimași

La proză, chiar dacă a apărut mai spre începutul anului – poate că, totuși, n-a apucat toată lumea să-l citeasc㠖 nu pot începe decît cu romanul lui Octavian Soviany, Viața lui Kostas Venetis, pe bună dreptate răsfățat de critică, sper că și de public, în care văd deja unul din cele mai importante romane ale acestui an literar. Nu aș putea să nu recomand romanele a două din doamnele generației mele – mă refer la Acasă, pe cîmpia Armaghedonului de Marta Petreu și la FEM de Magda Cârneci. Și, poate, încape în bagaje și Deania neagră, cartea de povestiri a lui Alexandru Petria, mai ales că e puțintică la trup, dar mare la suflul de povestitor! Ca să nu fiu acuzat de naționalism, recomand și două recente traduceri – Harta și teritoriul de Michel Houellebecq, ultimul roman al remarcabilului autor, premiat cu Goncourt-ul pe anul trecut, și „eseul” lui Henry Miller Lumea sexului, care ne oferă cîteva chei pentru înțelegerea prozei sale intens biografice.

Știu foarte bine că există cititori așa, mai pătimași, care nu citesc „de plăcere”, în vacanțe, numai cărți de ficțiune literară, ci se chinuiesc și cu lecturi ceva mai grele. Bun, n-aș merge totuși pînă la cărți de teorie, spre tratate etc., dar cred că ediția, îngrijită de Mihaela Gligor, Mircea Eliade – Henry Pernet, Corespondență 1961 – 1986. Dragul meu prieten, poate fi o lectură pasionantă. Un sfert de veac de corespondență, circa 200 de scrisori, schimbare între Eliade și un doctorand de-al său elvețian, care nici măcar nu și-a continuat ulterior o carieră în istoria religiilor! De citit, la modul absolut!

P.S. A propos, tocmai am parcurs un sfert din „rockmanul” lui Mihai Vakulovski, Tovarăși de cameră. Student la Chișinău și îl recomand înainte de a-l termina, mărturisind că aștept nerăbdător și următoarele volume ale trilogiei!
nu cred că, fie și în vacanță, trebuie să ne ferim mereu sufletul și de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile
Liviu ANTOANESEI
AVANTEXT
Constantin M. POPA: precaritatea secretelor

MISCAREA IDEILOR
Liviu ANTOANESEI: nu cred că, fie si in vacanta, trebuie sa ne ferim mereu sufletul si de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile

Luminita CORNEANU:
puteti pur si simplu sa intoarceti foaia

Bogdan CRETU:
citesc, din fericire, din obligatie. Dar cat de mult imi place aceasta obligatie! Nu as da-o pe toata libertatea din lume

Adriana TEODORESCU:
povesti dintr-o vara

Sorin MIHAI-GRAD:
sunteti in vacanta, va permiteti!

Xenia KARO:
pentru tihna. poezie

Cosmin DRAGOSTE:
Nemteste

CRONICA LITERARA
Ion BUZERA:
dupa implozie, hiperfractul

BELETRISTICA
Liliana URSU:
podul suspendat

Aleksandar Stoicovici:
Poeme

LECTURI

Luiza MITU: Aius debut: Gabriel Nedelea – Peisaj cu intalnire

Catalin GHITA:
prima intalnire

Petrisor MILITARU:
poeme din apa locului

Cristina GELEP:
pariul vietii si al iubirii pierdute in comunism

Marin BUDICA:
fereastra spre lume

Mihai GHITULESCU:
fereste-ma Doamne, de adevaruri

SERPENTINE

Adrian MICHIDUTA: constituirea terminologiei filosofice romanesti (I). Epoca medievala

Victor CHIRITA BALCETEANU, Nicolae MARINESCU:
Monumentul Independentei de la Craiova (IV)

Antonie SOLOMON:
istoria trebuie sa fie la vedere la Craiova

Marinica DINCA:
pentru Monumentul  Independentei

Arh. EmilianSTEFARTA:
a face un monument este un act de vointa a unei comunitati

Cezar AVRAM:
an act reparator

ARTE

Adriana MARINOIU: o seara folk în Craiova

MOZAICUL intreaba

Festivalul Costache CONACHI

Concurs de poezie TRADEM

Claudia RACIULA:
povestea papusilor romanesti

Mihaela VELEA: 
Brancusi & Serra în Baselti

Florin COLONAS:
La Vendome, intr-o gradina

Catalin DAVIDESCU:
Rascruciul artelor craiovene la Arad

Ovidiu BARBULESCU:
Iulian Segarceanu si cromatismul sintetic

UNIVERSALIA
Florin COLONAS: „dupa Brancusi, Victor Brauner este cel mai cunoscut artist roman in Occident“
Nr. 7 / 2011
Cuprins