REVISTA DE CULTURA FONDATA LA CRAIOVA, IN 1838, DE CONSTANTIN LECCA. SERIE NOUA. ANUL XIV

Dacă este vorba despre bipezi care nu pot merge la plajă sau pe cărările munților, sau în Creta, unde e și mare pentru plajă, dar sînt și munți, și spun asta cu toată responsabilitatea, trei cărți nu sînt de-ajuns! Propun un fel de compromis eu promit să recomand cărți mai subțirele, cea mai mare parte a lor, iar D-voastră mă lăsați să propun mai multe! Mai promit să nu fie toate din același gen literar sau neliterar, deși cred că mă voi abține, ținînd seama că este totuși vorba despre vacanță, nu despre pregătirea vreunei dizertații de master ori, Doamne iartă, pe căldura asta!, a vreunei teze de doctorat. Voi începe cu recomandarea cîtorva volume de poezie, începînd de bună seamă cu Omul, pomul și fîntîna. O tragedie românească, ultima apariție antumă a excelentului și regretatului poet Ion Zubașcu. Sigur că e o tragedie, în sensul aproape tehnic al termenului, sigur că e și românească, dar nu cred că, fie și în vacanță, trebuie să ne ferim mereu sufletul și de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile. Tot din acest domeniu, schimbînd registrul spre erotic, cred că pot recomanda volumul de debut, Biografia coapsei, de Mirela Lungu, mai ales că, alături de Dan Silviu Boerescu și Horia Gârbea, l-a recomandat și pe coperta a patra. Și, dacă nu abuzez, aș adăuga Cartea lumilor dispărute, a doua carte a poetei Ruxandra Anton. Să spunem că am terminat cu poezia, chiar dacă aș mai fi putut recomanda încă pe atîtea volume, poate chiar un număr dublu! Adaug, totuși, încă unul, pentru că autorul este oltean de-al D-voastră, chiar dacă lucrează ca director de bancă la Londra! Mă refer la Mihai Rădoi, cu ampla antologie Luceafărul cu buze roșii.
știu foarte bine
că există cititori așa, mai pătimași
La proză, chiar dacă a apărut mai spre începutul anului poate că, totuși, n-a apucat toată lumea să-l citească nu pot începe decît cu romanul lui Octavian Soviany, Viața lui Kostas Venetis, pe bună dreptate răsfățat de critică, sper că și de public, în care văd deja unul din cele mai importante romane ale acestui an literar. Nu aș putea să nu recomand romanele a două din doamnele generației mele mă refer la Acasă, pe cîmpia Armaghedonului de Marta Petreu și la FEM de Magda Cârneci. Și, poate, încape în bagaje și Deania neagră, cartea de povestiri a lui Alexandru Petria, mai ales că e puțintică la trup, dar mare la suflul de povestitor! Ca să nu fiu acuzat de naționalism, recomand și două recente traduceri Harta și teritoriul de Michel Houellebecq, ultimul roman al remarcabilului autor, premiat cu Goncourt-ul pe anul trecut, și eseul lui Henry Miller Lumea sexului, care ne oferă cîteva chei pentru înțelegerea prozei sale intens biografice.
Știu foarte bine că există cititori așa, mai pătimași, care nu citesc de plăcere, în vacanțe, numai cărți de ficțiune literară, ci se chinuiesc și cu lecturi ceva mai grele. Bun, n-aș merge totuși pînă la cărți de teorie, spre tratate etc., dar cred că ediția, îngrijită de Mihaela Gligor, Mircea Eliade Henry Pernet, Corespondență 1961 1986. Dragul meu prieten, poate fi o lectură pasionantă. Un sfert de veac de corespondență, circa 200 de scrisori, schimbare între Eliade și un doctorand de-al său elvețian, care nici măcar nu și-a continuat ulterior o carieră în istoria religiilor! De citit, la modul absolut!
P.S. A propos, tocmai am parcurs un sfert din rockmanul lui Mihai Vakulovski, Tovarăși de cameră. Student la Chișinău și îl recomand înainte de a-l termina, mărturisind că aștept nerăbdător și următoarele volume ale trilogiei!
nu cred că, fie și în vacanță, trebuie să ne ferim mereu sufletul și de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile
Liviu ANTOANESEI































































AVANTEXT
Constantin M. POPA: precaritatea secretelor
MISCAREA IDEILOR
Liviu ANTOANESEI: nu cred că, fie si in vacanta, trebuie sa ne ferim mereu sufletul si de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile
Luminita CORNEANU: puteti pur si simplu sa intoarceti foaia
Bogdan CRETU: citesc, din fericire, din obligatie. Dar cat de mult imi place aceasta obligatie! Nu as da-o pe toata libertatea din lume
Adriana TEODORESCU: povesti dintr-o vara
Sorin MIHAI-GRAD: sunteti in vacanta, va permiteti!
Xenia KARO: pentru tihna. poezie
Cosmin DRAGOSTE: Nemteste
CRONICA LITERARA
Ion BUZERA: dupa implozie, hiperfractul
BELETRISTICA
Liliana URSU: podul suspendat
Aleksandar Stoicovici: Poeme
LECTURI
Luiza MITU: Aius debut: Gabriel Nedelea Peisaj cu intalnire
Catalin GHITA: prima intalnire
Petrisor MILITARU: poeme din apa locului
Cristina GELEP: pariul vietii si al iubirii pierdute in comunism
Marin BUDICA: fereastra spre lume
Mihai GHITULESCU: fereste-ma Doamne, de adevaruri
SERPENTINE
Adrian MICHIDUTA: constituirea terminologiei filosofice romanesti (I). Epoca medievala
Victor CHIRITA BALCETEANU, Nicolae MARINESCU: Monumentul Independentei de la Craiova (IV)
Antonie SOLOMON: istoria trebuie sa fie la vedere la Craiova
Marinica DINCA: pentru Monumentul Independentei
Arh. EmilianSTEFARTA: a face un monument este un act de vointa a unei comunitati
Cezar AVRAM: an act reparator
ARTE
Adriana MARINOIU: o seara folk în Craiova
MOZAICUL intreaba
Festivalul Costache CONACHI
Concurs de poezie TRADEM
Claudia RACIULA: povestea papusilor romanesti
Mihaela VELEA: Brancusi & Serra în Baselti
Florin COLONAS: La Vendome, intr-o gradina
Catalin DAVIDESCU: Rascruciul artelor craiovene la Arad
Ovidiu BARBULESCU: Iulian Segarceanu si cromatismul sintetic
UNIVERSALIA
Florin COLONAS: dupa Brancusi, Victor Brauner este cel mai cunoscut artist roman in Occident

Nr. 7 / 2011
Cuprins