REVISTA DE CULTURA FONDATA LA CRAIOVA, IN 1838, DE CONSTANTIN LECCA. SERIE NOUA. ANUL XIV
Expoziția de pictură a artistului plasic Iulian Segărceanu, deschisă la Galeriile Arta a dat tonul verii expoziționale craiovene.

În cele 72 de tablouri în ulei, transfigurate prin proiecția unor stări sufletești, în care mai ales coloritul își are rolul determinant, artistul a prezentat o diversitate tematică de peisaje din țară și străinătate, compoziții structurale, ciclul „Paiațe”, până la naturi statice.

Artistul are o activitate bogată și meritorie obținând numeroase dintre care amintim: Premiul Marcel Guguianu, Premiul Municipiului Craiova, Diploma de Excelență-Ministerul Culturii și Cultelor (2002), Premiul pentru pictur㠖 Salonul Municipal de Artă Plastic㠖 Craiova, 2008. De asemenea, are lucrări în muzee și instituții din țară, în colecții particulare din țară și străinătate (Serbia, Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Elveția, Danemarca, Australia, Liban, Coreea de Sud, S.U.A, Canada, Grecia, Israel, Africa de Sud. Iulian Segărceanu este un colorist care sub muzica seducătoare a culorii și constructivismului compozițional realizează lucrări de înaltă ținută artistică. Pictorul realizează acorduri cromatice de o rară sensibilitate, de echilibru între mase picturale gândite echilibrat, dar nu de puține ori, de provocări îndrăznețe în ceea ce privește acordul culorilor complementare cum ar fi în tablourile: Peisaj venețian, Paiaț㠖 înrămată în cadrul tăbliei unui pat vechi.

Iulian Segărceanu are darul de a compune dinamic, energic, cu efecte mai vii, cu o forță de interiorizare care se regăsește în naturile statice și cu deosebire în peisajele marine. Uneori volumele sunt puternic conturate, alteori mai curând sugerate, iar aducerea în prim plan a figurilor accentuarea lor prin contururi și linii expresive, dar mai ales prin culoare, conferă vigoare și expresivitate lucrărilor. (Peisaj în Delta Dunării, Ritmuri cromatice etc.).

Ordinea, simplitatea în tablourile foarte bogate în elemente analitice, provin din dispunerea detaliilor, iar elementele discrete ale unei imagini figurative sau abstracte, care particularizează sau face mai vie sau chiar șocantă o anumită formă, o zonă din compoziție, cu rol de centru de interes, sunt evidente. Elocvența tehnică a exprimării la Iulian Segărceanu înregistrează efecte expresive prin disonanța (de tentă și de linie) și racursiul prin culoare. Galbenul vegetației și al luminii este pus în valoare de nuanțele complementare ale violetului, elocvent în acest sens fiind tabloul Câmpul cu rapiță. Culoare poate însemna lumină, durere, acord, tentă, ton local, vis, dar rezumată cu un singur cuvânt, culoarea este expresie.

Colorist de esență, Iulian Segărceanu nu descrie însă subiectul prin culoare, ci culoarea însăși devine subiect, preluând încărcătura afectivă a subiectului. Peisajele, numeroase în expoziție, se impun prin construcție coloristică și compoziție, demonstrând că posedă știința construcției și compoziției.

Pictorul Iulian Segărceanu a ajuns la o viziune, la un stil și o tehnică foarte personale cu prețul unor îndelungate experimente în familia artiștilor olteni care l-au stimulat și i-au îngăduit prețioase confruntări și colaborări. Previziunea directorului Muzeului de Artă din Craiova, Florin Rogneanu, făcută în 2008 la Expoziția de pictură de la Palatul Jean Mihail se adeverește, fiindcă actuala expoziție de pictură a lui Iulian Segărceanu este o reușită și dovedește că, făcut acel „pas hotărâtor către o creație sintetică în care culoarea își trăiește propriile-i drame și conflicte pentru a ajunge la raporturile armonice originare.”
 
Iulian Segărceanu și cromatismul sintetic
Ovidiu BARBULESCU
AVANTEXT
Constantin M. POPA: precaritatea secretelor

MISCAREA IDEILOR
Liviu ANTOANESEI: nu cred că, fie si in vacanta, trebuie sa ne ferim mereu sufletul si de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile

Luminita CORNEANU:
puteti pur si simplu sa intoarceti foaia

Bogdan CRETU:
citesc, din fericire, din obligatie. Dar cat de mult imi place aceasta obligatie! Nu as da-o pe toata libertatea din lume

Adriana TEODORESCU:
povesti dintr-o vara

Sorin MIHAI-GRAD:
sunteti in vacanta, va permiteti!

Xenia KARO:
pentru tihna. poezie

Cosmin DRAGOSTE:
Nemteste

CRONICA LITERARA
Ion BUZERA:
dupa implozie, hiperfractul

BELETRISTICA
Liliana URSU:
podul suspendat

Aleksandar Stoicovici:
Poeme

LECTURI

Luiza MITU: Aius debut: Gabriel Nedelea – Peisaj cu intalnire

Catalin GHITA:
prima intalnire

Petrisor MILITARU:
poeme din apa locului

Cristina GELEP:
pariul vietii si al iubirii pierdute in comunism

Marin BUDICA:
fereastra spre lume

Mihai GHITULESCU:
fereste-ma Doamne, de adevaruri

SERPENTINE

Adrian MICHIDUTA: constituirea terminologiei filosofice romanesti (I). Epoca medievala

Victor CHIRITA BALCETEANU, Nicolae MARINESCU:
Monumentul Independentei de la Craiova (IV)

Antonie SOLOMON:
istoria trebuie sa fie la vedere la Craiova

Marinica DINCA:
pentru Monumentul  Independentei

Arh. EmilianSTEFARTA:
a face un monument este un act de vointa a unei comunitati

Cezar AVRAM:
an act reparator

ARTE

Adriana MARINOIU: o seara folk în Craiova

MOZAICUL intreaba

Festivalul Costache CONACHI

Concurs de poezie TRADEM

Claudia RACIULA:
povestea papusilor romanesti

Mihaela VELEA: 
Brancusi & Serra în Baselti

Florin COLONAS:
La Vendome, intr-o gradina

Catalin DAVIDESCU:
Rascruciul artelor craiovene la Arad

Ovidiu BARBULESCU:
Iulian Segarceanu si cromatismul sintetic

UNIVERSALIA
Florin COLONAS: „dupa Brancusi, Victor Brauner este cel mai cunoscut artist roman in Occident“
Nr. 7 / 2011
Cuprins