Editura Aius
REVISTA DE CULTURA FONDATA LA CRAIOVA, IN 1838, DE CONSTANTIN LECCA. SERIE NOUA. ANUL XIX

O revistă în care găsești totdeauna texte interesante și bine scrise e MOZAICUL din Craiova, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Dolj, în colaborare cu Editura AIUS, și cu sprijinul Ministerului Culturii (director - Nicolae Marinescu, redactor-șef - Constantin M. Popa, secretar general - Ilarie Hinoveanu, redactori - Ion Buzera, Gabriel Coșoveanu, Sergiu Ioanicescu, Ion Militaru, Aurelian Zisu). Numărul 4-5, de 32 de pagini, are ca temă canonul, un subiect mult discutat în ultima vreme în mediile universitare și în presa culturală.
Romania literara, nr. 25/2000


Mozaicul de la Craiova (nr. 9-10) consacră un spațiu amplu dezbaterii ideii de generație. Puncte de vedere interesante, diverse, contradictorii. Bună inițiativă a redacției: generația este un concept care părea perimat, la un moment dat, ca și periodizarea ori altele, dar pe care postmodernismul le readuce în forță.
Romania literara, nr. 50, 2001


Mozaicul
craiovean din ianuarie-februarie (număr dublu) este printre puținele publicații care n-au lăsat neremarcată dispariția lui Ion Zamfirescu. Revista consacră literatului, filosofului și pedagogului câteva emoționante pagini. Tot în Mozaicul, o anchetă despre revistele literare.
Romania Literara, nr. 12/2002


A apărut numărul 3 al revistei craiovene de cultura Mozaicul, acum cu pagini în varianta color. Deși a pornit cu dreptul, nu ne putem impiedica să observăm că, de la un număr la altul, publicația e tot mai bună. Au apărut (ori au fost extinse) rubrici tăioase și pe fază precum Breviar sau Ocheanul întors (o revistă a revistelor culturale). Din sumar: partea a doua a articolului-studiu Succesul este relativ de Adrian Marino, un grupaj tematic despre „descoperirea trupului feminin“ în cadrul căreia semnează interesante eseuri Gabriel Coșoveanu (Relații civilizate cu nuditatea), Aurelian Zisu (Femei dezbrăcându-se), Horia Dulvac (Lozincă, afișul, nudul). Mai reținem un savuros Interviu (virtual) cu Umberto Eco de Ion Buzera, partea a doua a unui text al lui Gabriel Popescu despre Paradoxul român de Sorin Alexandrescu („Paradoxul român“ și lectura „spectrologic㓠venind dinspre P. Ricoeur și R. Otto) și textul Arianei Bălașa (Cântarea cântărilor între sacru și profan).
Observatorul cultural, nr. 24, 2000


Revista de cultură Mozaicul din Craiova (nr. 1-2/2001) publică o anchetă provocatoare cu titlul Care considerați că sunt cele mai importante șapte (numărul creației și al ordinii) evenimente culturale din România ultimului deceniu? Au răspuns, în ordine alfabetică: Constantin Barbu, Daniel Bănulescu, Marin Beșteliu, Marian Victor Buciu, Ion Buzași, Ion Buzera, Constantin Ciopraga, Ionel Ciupureanu, Gabriel Coșoveanu, Constantin Cubleșan, Marius Ghica, Cătălin Ghiță, Sergiu Ioanicescu, Ion Bogdan Lefter, Virgil Nemoianu, Nicolae Panea, Gili Pârvu, George Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Robert Serban, Geo Vasile. Răspunsurile sunt, așa cum era de așteptat, extrem de diverse, deconcertant de diverse, cu destule lucruri serioase, dar și amuzante, personale, nonconformiste, astfel încât concluzia (provizorie) pare a fi faptul că, în ultimii zece ani, au existat suficiente evenimente culturale, pentru toate gusturile, dar și că însuși înțelesul termenului „eveniment cultural“ a devenit mai permisiv, înglobând zone dintre cele mai surprinzătoare.
Observatorul cultural, nr. 58, 2001


Revista Mozaicul care - în ciuda oricărei suspiciuni de părți-pris - nu poate fi scoasă din discuția de față, chiar asta a facut de la începuturile ei în noua serie: a acordat credit total «heterolimbajelor» eseistice, prozastice, poetice, plastice, muzicale etc. Și rezultatele s-au văzut: este «focarul», vrând-nevrând, al culturii craiovene și al culturii care se face astăzi în Oltenia, într-o comprehensiune reciprocă de neconceput prin redacții uitate de vreme și de lume [...]. Revirimentul formidabil al culturii craiovene pe care l-a obținut într-o perioadă atât de scurtă Mozaicul este dovada cea mai clară a latentelor locului (cu dimensiuni realmente greu de evaluat), latente care fuseseră mai mult sau mai puțin obnubilate până la apariția sa și în virtutea cărora e de presupus că va evolua în continuare“. I-o dorim și noi!
Observatorul cultural, nr. 143, 2002


Nr. 1-2/2002 al revistei „alternative“ craiovene de cultură Mozaicul are în prim-plan un dosar cu tema Libertatea - ispită și capcană, cuprinzând eseuri de Ion Militaru, Gabriel Coșoveanu, Sergiu Ioanicescu, Marian Victor Buciu, Horia Dulvac și Cătălin Ghiță. Ne-au atras atenția, prin seriozitate și rigoare, textul semnat de Gabriel Coșoveanu - Conceptul tuturor posibilităților (mai ales retorice) - și cel al lui Ion Militaru - Istorie si libertate -, cărora le putem alătura intervenția, nu lipsită de interesante sugestii, a lui Aurelian Zisu, cu titlul Eminescu și libertatea. În afara temei, ar mai fi de semnalat dou㠄lecturi paralele“ pe marginea cărții Anii ’60-’90. Critica literară de Ion Bogdan Lefter, O radiografie a criticii de Adrian Marino și Cita teorie încape într-o cronică de Sorina Sorescu.
Observatorul cultural, nr. 160, 2003


În Mozaicul nr. 1-2, editorialul lui Constantin M. Popa are un titlu foarte incitant: Eminescu vs Caragiale. Autorul pornește de la o sumă de judecăți părtinitoare formulate de academicianul moldovean Mihai Cimpoi în urma dezbaterilor găzduite de Mozaicul pe tema «Anului Eminescu» și a «Anului Caragiale». Mihai Cimpoi, constată autorul editorialului, se alatură corului de voci ultragiate de o așa-numită conjurație anti-Eminescu, acuzată mereu de fel de fel de păcate mortale împotriva culturii române. Domnia-sa simte nevoia să-i ia partea unui Eminescu nedreptățit în favoarea, pasămite, a lui Caragiale, potrivit vechiului complex al scriitorului național, incurabil după cum se vede. Numai astfel se poate explica de ce alăturarea numelor celor doi clasici români este interpretată ca „o demonie a răsturnărilor valorice cu orice preț“, ca și cum simplul fapt de a-l compara pe Eminescu cu Caragiale ar fi un sacrilegiu. Suntem convinși ca Mihai Cimpoi nu are intenția expresă de a „ține“ cu Eminescu împotriva unui alt mare scriitor, dar este tot atât de limpede ca, prin atari luări de poziție, nu face decât să creeze polemici inutile și, chiar mai mult, dăunatoare unei culturi, totuși, europene. La fel de provocatoare par articolele așezate sub rubrica Mișcările ideilor. Horia Dulvac și Gabriel Coșoveanu abordează, din unghiuri diferite, problema Celuilalt.
Observatorul cultural, nr. 261, 2005


Între atâtea manifestări culturale dedicate zilelor Craiovei (23-29 octombrie), Colocviile revistei „Mozaicul”, desfășurate pe durata a două zile, au reușit să impună prin ținuta dezbaterii, prin însăși tema aleasă anul acesta, ca și prin numele participanților la, iată, cea de-a IX-a ediție, de când la Craiova dezbaterea de tip intelectual înlocuiește gregara vorbărie din forul public. Ediția de anul acesta s-a structurat în jurul unei teme pe cât de actuală, pe atât de stringentă:„Europa și spiritul competiției- exigențe ale integrării culturale”.
(Nicolae Coande, în Suplimentul de cultură, nr. 27 (101), 4-10 noiembrie, 2006, p.7)


S-au împlinit în această toamnă, la 9 septembrie, 170 de la înființarea primei tipografii din Craiova, iar la 3 octombrie, tot atâția ani de la apariția primei reviste de cultură din Oltenia, „Mozaikul”, ambele ctitorite de Constantin Lecca, primul profesor de desen și caligrafie, la Școala Centrală, unde l-a avut elev pe viitorul pictor Theodor Aman. În urmă cu zece ani, tot la Craiova, din inițiativa profesorului Nicolae Marinescu, a apărut o nouă serie a revistei „Mozaicul” avându-l ca redactor-șef pe reputatul Constantin M. Popa, iar ca secretar general de redacție pe poetul și publicistul Ilarie Hinoveanu. Autor al unei extrem de interesante lucrări despre Hermeneutica lui Adrian Marino, de întâmpinare a noii publicații craiovene: Să nu uităm că Mozaicul este, de fapt, seria a doua a unei reviste pașoptiste, făcute de C. Lecca, Ei bine, pașoptismul actual a reînviat prin „Mozaicul”. Deci noi suntem într-o fază neopașoptistă, de liberalism, de spirit critic, de europenism și de inițiative locale creatoare. (Revista revistelor culturale, „Mozaicul”, număr aniversar, (Ramuri, Nr. 11,octombrie, 2008)



Cuprins
Nr. 8 / 2016
  AVANTEXT
Marinescu Nicolae: De la Home/ Acasă la DalgArt
  MIȘCAREA IDEILOR
6 poeți invitați la Craiova - Festivalul Internațional „Mihai Eminescu” 2016 - dosar coordonat de Roxana Ilie
Garavaglia Laura: „Unitatea neîntreruptă în fața vieții este ceea ce îmi hrănește poezia”
Garavaglia Laura: Poeme
Aligizakis Manolis: „Simt că am descoperit o nouă lume a poeziei”
Aligizakis Manolis: Poeme
Vasilevski Risto: „Poezia este cel mai înalt nivel de gândire, și, dincolo de această gândire, nu există nimic esențial”
Vasilevski Risto: Poeme
Langagne Eduardo: „Copil fiind, am cunoscut poeziile lui Tudor Arghezi din traducerile lui Rafael Alberti, și, mai târziu, am avut norocul de a mă întâlni personal cu Marin Sorescu”
Langagne Eduardo: Poeme
Lazarov Risto: „Poezia stă cu mândrie în vârful piramidei tuturor artelor”
Lazarov Risto: Poeme
Tae Min Yong: Poeme
  CRONICA LITERARĂ
Grigorie Toma: Un lov al filosofiei moraliste existențiale
  INTERVIU
Eco Umberto
: „Nu o simfonie de Mahler, ci o improvizație de Charlie Parker” (II)
  BELETRISTICĂ
Hinoveanu Liliana: Vândută timpului
Hinoveanu Liliana: Podul
  LECTURI
Ghițulescu Mihai: Istoria în lumea de azi
Scărlătescu Marie-Jeanne Cristiana: Un român scris „în limba experienței comune”
  BELETRISTICĂ
Niculescu Veronica D.
: Spre văi de jad și sălbăție
  ARTE
Fabian Geo
: Stagiunea Europa - privire retrospectivă
  ANTHROPOS
Gavriluță Cristina
: Cunoașterea etnografică și provocările prezentului
Hulubaș Adina: Etno-didactica românească: exemple, contraexemple
  GAUDEAMUS
Lucchesi Marco
: Elogiul limbii române
  UNIVERSALIA
Herta Müller despre limba română și folclorul românesc
  AVANGARDE
Militaru Petrișor
: Festivalul „Gellu Naum”: impresii de la fața locului