parvan-jenaru112

Privit în ansamblu, anul literar 2011 se distinge în special prin apariţia sau dezvoltarea unor edituri precum casa de pariuri literare, Herg Benet Publishers sau Tracus Arte care, nu doar că au diversificat peisajul editorial în care continuă să domine – atât ca volum, cât şi ca valoare a publicaţiilor – editurile Polirom, Humanitas, Curtea Veche, Paralela 45, Art sau Cartea românească, ci au oferit în special tinerilor scriitori „neconsacraţi” nişte oportunităţi de ieşire pe o piaţă credibilă de carte. Le mai rămâne, însă, de rezolvat problema distribuţiei, pentru ca isprava să fie întreagă.

Cum, probabil, cărţile proaste au făcut concurenţă serioasă celor bune, măcar din cauza lipsei de timp şi de spaţiu, să le acordăm atenţia cuvenită celor din urmă. În ceea ce priveşte proza scurtă, mi-a plăcut foarte mult Contorsionista (Humanitas) de T. O Bobe şi Rubato (Curtea Veche) al lui Răzvan Petrescu. Printre cele mai bune romane din 2011, se numără Matei Brunul (Polirom) – Lucian Dan Teodorovici, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului (Polirom) – Marta Petreu, Viaţa lui Kostas Venetis (Cartea Românească) – Octavian Soviany, Minoic (Polirom) – Caius Dobrescu, În iad toate becurile sunt arse (Polirom) şi Oase migratoare (Nemira) – Iulian Tănase. O antologie care merită amintită este cea coordonată de Igor Ursenco – Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală (Editura Herg Benet Publishers).

Cele mai bune cărţi de poezie se pot alege, după gusturi, dintre Orice. uverturi & reziduri (Pandora M) – Sorin Gherguţ, Unelte de dormit (Cartea Românească) – Ioan S. Pop, La masă cu Marx (Cartea Românească) – Matei Vişniec, motocicleta de lemn (Editura Charmides) – Ştefan Manasia, Imagini de pe strada Kanta (Tracus Arte) – Nichita Danilov, instituţia moartă a poştei (Casa de pariuri literare) – Ionuţ Chiva, pe datorie (Casa de pariuri literare) – T. S. Khasis, Poema desnuda (Cartea Românească) – Crista Bilciu.

La capitolul critică literară/ eseu se disting volumele Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică (Cartea Românească) – Bianca Burţa-Cernat, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (Cartea Românească) – Mihai Zamfir, Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului (Cartea românească) – Alex Goldiş, Mormântul comunismului românesc (Editura IBU Publishing) – Alexandru Matei, Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în faţa politicului şi a morţii (Tracus Arte) – Adina Diniţoiu, Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei (Editura Timpul) – Doris Mironescu, Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea şi fetişizarea literaturii (Editura Muzeul Literaturii Române) – Gabriela Gheorghişor, Despre frumuseţea uitată a vieţii (Humanitas) – Andrei Pleşu, Cinci decenii de experimentalism. Compendiu de poezie românească actuală, vol al II-lea (Casa de pariuri literare) – Octavian Soviany.

Cele mai bune traduceri ale anului 2011

Această hartă a literaturii române trebuie neapărat completată cu cele mai bune traduceri ale anului 2011, care, din fericire, au fost foarte numeroase şi prompte. Între preferatele mele se află Opera poetică (Humanitas) a lui Fernando Pessoa, Secolul meu (Polirom) – Günter Grass, Trilogia Cairoului (Polirom) – Naghib Magfuz, Filiera Bellarosa şi alte povestiri (Polirom) – Saul Bellow, Integrala prozei scurte (Polirom) – Samuel Beckett, Cutia neagră (Polirom) – Orhan Pamuk, Epoca de fier şi Copilărie (Humanitas) – J. M. Coetzee, Omul e un mare fazan pe lume (Humanitas) – Herta Müller.

Cărţi bune avem, ne mai trebuie timp şi spor!