REVISTA DE CULTURA FONDATA LA CRAIOVA, IN 1838, DE CONSTANTIN LECCA. SERIE NOUA. ANUL XIV

Asumându-și programatic, încă din 1998, susținerea integrării României în structurile euro-atlantice, revista Mozaicul și-a însușit principiul formulat de mentorul său, Adrian Marino, pe care l-a și adus în dezbatere națională printr-unul din Colocviile sale anuale: A fi român și european în același timp.
Dincolo de considerentele istorice care ne situează tradițional în spațiul geografic și spiritual al Europei, opțiunea neopașoptistă implică acceptarea de către societatea românească a realității unei continue reconfigurări a locului și rolului fiecărei națiuni europene în concertul continental, a fizionomiei și statutului fiecăreia dintre ele.
De aici, condiționarea reorientării mentalului românesc spre competiția externă, în parametrii lumii globalizate, în care câmpul de forțe al intereselor naționale, regionale și globale a devenit de o complexitate fără precedent și, din păcate, tot mai greu predictibile.
O asemenea competiție cu miză mare, angajând destinul național, impune cu necesitate existența unei autentice elite naționale, de competență intelectuală și profesională internațională, de înaltă moralitate și profund atașament pentru valorile spirituale și materiale naționale. Este perspectiva din care Mozaicul își alege subiectele pe care le pune în dezbatere și își selectează colaboratorii.
Campania, susținută de revista noastră prin articolele istoricului V. Chiriță Bălcețeanu, destinată susținerii proiectului promovat de primarul Craiovei, Antonie Solomon, și de Consiliul Local Craiova privind reconstrucția Monumentului Independenței de la Craiova, cunoscut și sub numele Asta-i muzica ce-mi place, este motivată de convingerea că această opera de artă era o creație românească de anvergură europeană, că avea o valoare simbolică excepțională pentru evoluția și demnitatea națională și transmitea un mesaj de solidaritate civică și patriotică exemplar pentru comunitatea Craiovei și Olteniei pentru poporul român.
Speranța Mozaicului a fost să contribuie, prin exemplul înaintașilor iluștri de acum 100 de ani, la coagularea energiilor comunității spre regăsirea valorile emblematice, tradiționale, ce asigură prestigiul și autoritatea necesară exprimării vocației naționale, în contextul actualei construcții europene.
Încercăm o profundă satisfacție constatând că modestul nostru demers a găsit ecou printre personalități ale Craiovei de astăzi și suntem convinși că aceia care vor dori să se constituie în Comitetul de inițiativă sau să sprijine activitatea acestuia vor reuși curând să treacă de la noblețea gândului la acțiune eficientă, redând Băniei o parte din demnitatea sa istorică.
Nicolae Marinescu













































AVANTEXT
Constantin M. POPA: precaritatea secretelor
MISCAREA IDEILOR
Liviu ANTOANESEI: nu cred că, fie si in vacanta, trebuie sa ne ferim mereu sufletul si de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile
Luminita CORNEANU: puteti pur si simplu sa intoarceti foaia
Bogdan CRETU: citesc, din fericire, din obligatie. Dar cat de mult imi place aceasta obligatie! Nu as da-o pe toata libertatea din lume
Adriana TEODORESCU: povesti dintr-o vara
Sorin MIHAI-GRAD: sunteti in vacanta, va permiteti!
Xenia KARO: pentru tihna. poezie
Cosmin DRAGOSTE: Nemteste
CRONICA LITERARA
Ion BUZERA: dupa implozie, hiperfractul
BELETRISTICA
Liliana URSU: podul suspendat
Aleksandar Stoicovici: Poeme
LECTURI
Luiza MITU: Aius debut: Gabriel Nedelea Peisaj cu intalnire
Catalin GHITA: prima intalnire
Petrisor MILITARU: poeme din apa locului
Cristina GELEP: pariul vietii si al iubirii pierdute in comunism
Marin BUDICA: fereastra spre lume
Mihai GHITULESCU: fereste-ma Doamne, de adevaruri
SERPENTINE
Adrian MICHIDUTA: constituirea terminologiei filosofice romanesti (I). Epoca medievala
Victor CHIRITA BALCETEANU, Nicolae MARINESCU: Monumentul Independentei de la Craiova (IV)
Antonie SOLOMON: istoria trebuie sa fie la vedere la Craiova
Marinica DINCA: pentru Monumentul Independentei
Arh. EmilianSTEFARTA: a face un monument este un act de vointa a unei comunitati
Cezar AVRAM: an act reparator
ARTE
Adriana MARINOIU: o seara folk în Craiova
MOZAICUL intreaba
Festivalul Costache CONACHI
Concurs de poezie TRADEM
Claudia RACIULA: povestea papusilor romanesti
Mihaela VELEA: Brancusi & Serra în Baselti
Florin COLONAS: La Vendome, intr-o gradina
Catalin DAVIDESCU: Rascruciul artelor craiovene la Arad
Ovidiu BARBULESCU: Iulian Segarceanu si cromatismul sintetic
UNIVERSALIA
Florin COLONAS: dupa Brancusi, Victor Brauner este cel mai cunoscut artist roman in Occident

Nr. 7 / 2011
Cuprins