Avantext

Zăbovind, retrospectiv, asupra activităţii ca muzeograf, e momentul să recunosc că am remarcat lipsa mea de preocupare, temeinică şi constantă, faţă de creaţia plastică din cadrul Filialei Craiova a U.A.P. Deşi am scris despre unii artişti, am făcut-o sporadic, mai mult la comandă, nu atât dintr-o lipsă de apreciere şi de respect faţă de ceilalţi membri U.A.P., cât mai ales dintr-o falsă pudoare, indusă de ideea, preconcepută, că sunt alţii îndreptăţiţi să o facă, mult mai bine.

Din motivul acestei prea lungi omisiuni, fac „mea culpa” şi apuc condeiul, nu pentru un „laudatio”, ci pentru o încercare de a schiţa, prin câteva fraze definitorii, profilul plasticianului Pascu Gh. Alexandru, aşa cum mi s-a relevat în ultima sa expoziţie de la Sala „Arta”.

În luna noiembrie, pe simezele centrale s-au etalat, deopotrivă, lucrări de pictură şi grafică purtând semnătura acestui activ creator, în cheia cuprinzătoare a unui figurativism pe care unii, fără îndoială, îl vor considera desuet.

Peisajele [Piaţa Carada, Iarna în pădure, Primăvara, Toamna (triptic) etc.], eliberate de romantism şi anecdotic, respiră simplitate, nu emfază, chiar un fel de discreţie aparte şi creează spectacolul unor „impresii” colecţionate de aici şi de pretutindeni, transformate într-un mod fundamental plastic.

Naturile sale statice, cu flori sau fructe (Floarea soarelui, Lămâiţa, Maci, Mere de vară), pictate cu o bucurie mereu proaspătă, au simţul echilibrului şi al unei austerităţi, auto-impuse parcă, urmărind simplificarea expresivă şi circumscrierea obiectelor într-o atmosferă sugestivă, în tonuri îmbibate de atributul confesiunii.

Într-o scriitură ce alcătuieşte o textură stabilă, explicită, ce transgresează fugitivul clipei, interioarele „domnului Pascu” denotă ordine şi buna organizare a spaţiului pictural (Prispa, Atelier I, Atelier II etc.).

Desenator cu linii sigure, el a ales să se exprime, de această dată, în elegant tuş negru, picurând, din vârful peniţei, o atmosferă de epocă, în care s-a integrat, drept „Pelegrin prin Craiova” (Primăria, Universitatea, Piaţa Elca, Piaţa Carada, Intersecţia Filantropia, Vechea Calea Unirii etc.).

Acest artist matur proiectează, prin pictura şi grafica practicate, o contemplaţie obiectivă, „des-scrisă” cu accente şi simplificări ce-i sunt proprii. Ele nu trebuie decodate, citite prin intermediul unui cifru, pentru că ne sunt oferite direct, cu căldură umană, într-un fel franc de a fi, traductibil prin sintagma PASCU ALEXANDRU.