Avantext

Instituţiile craiovene de spectacol au cam intrat în vacanţă. „Au cam intrat” pentru că, în fapt, cele mai multe îşi continuă activitatea în turnee în străinătate sau în diverse locuri din Craiova, cât mai aproape de public. În lumea spectacolului instituţionalizat, venirea verii predispune şi la evaluare. Mozaicul i-a invitat pe Gabriel Marciu, cel care a reinventat relaţia Filarmonicii cu publicul său (am fost şi am văzut săli arhipline) şi cu Doina Berceanu, din lumea teatrului pentru copii.

nume mari
la Filarmonica „Oltenia”

Mozaicul: Domnule Gabriel Marciu, Filarmonica „Oltenia”, acoperă importante spaţii repertoriale ale literaturii româneşti şi universale, desfăşurând o activitate artistică diversă, bogată în conţinut şi expresivitate interpretativă. Care au fost vârfurile programelor Filarmonicii în acest an?

Gabriel Marciu: Prestigiul şi calitatea prestaţiei artistice ale Filarmonicii, aprecierile specialiştilor şi ale criticii muzicale la adresa evoluţiilor concertante ale artiştilor s-au constituit în argumente „de forţă” pentru plasarea colectivului nostru în rândul filarmonicilor de nivel naţional. Printre cele mai importante acţiuni ale Filarmonicii se numără participările la Festivalul Internaţional „George Enescu”, Festivalul Internaţional Meridian (Zilele Secţiunii Naţionale Române a Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană, ediţia a VI-a), Bucharest Music Film Festival (concert în Piaţa „George Enescu” din Capitală), organizarea Festivalului Internaţional „Craiova Muzicală”, a concertelor speciale, de mare atractivitate
(de Colinde, de Anul Nou,
„Mihai Eminescu”), a aniversărilor marilor compozitori – Bicentenar Franz Liszt, Centenar Gustav Mahler.

M: Filarmonica are meritul de a aduce nume mari din lumea muzicală naţională şi internaţională. Reacţiile craiovenilor se văd, judecând după sălile pline. Ce impresii au avut oaspeţii? Aveţi semne în acest sens?

G.M: Da, ne-au interesat, se înţelege, mai ales opiniile despre calitatea orchestrei. Dirijorul Constantin Grigore (Bucureşti) care a concertat în iarna acestui an aici, a fost încântat de colaborarea cu noi, cu instrumentiştii noştri. Şi dirijorul Adrian Morar (Cluj-Napoca), care a venit în luna martie, ne-a felicitat pentru talentul instrumentiştilor. Profesionalismul (că până la urmă, acest aspect contează) a fost remarcat de Adrian Petrescu (dirijor, Bucureşti). Tido Dejan (dirijor, Haiti), care a interpretat cu noi, în aprilie, Simfonia a V-a de Dvorak a fost încântat de faptul că „orchestra este receptivă la repertoriul nou”. Un entuziasm asemănător l-a avut, în mai, şi dirijorul Ivan Iliev (Bulgaria): „Colaborare excepţională cu orchestra. Repetiţiile au fost organizate profesional. Mulţumesc pentru acest concert şi performanţa acestei orchestre”. Ne-a bucurat şi am reţinut cu mare drag aprecierile pianistului Constantin Ionescu-Vovu (Bucureşti): „Orchestra reprezintă un ferment de cultură înaltă ca şi de mândrie pentru Craiova”. Mă bucur foarte mult că nu ne pierdem entuziasmul, fapt remarcat şi de violoncelistul Adam Mital (Elveţia), pe care publicul nostru l-a putut asculta chiar de curând, în iunie: „Entuziasmul vostru şi marele potenţial muzical m-a bucurat”.

unele partide ale orchestrei sunt,
în continuare, descompletate

M: Dincolo de aceste satisfacţii, tonice fără îndoială, mai ales pentru artistul care sunteţi şi pentru artiştii Filarmonicii, ca manager, ce necazuri puteţi spune?

G.M: Continuăm să ne luptăm cu mentalitatea „păguboasă” a celebrului adagiu: „Se poate şi aşa!”, adică acţiunea „minimei rezistenţe”, a incapacităţii unora (e drept, din ce în ce mai puţini!) de a nu pune „osul” la treabă. Trebuie să recunoaştem că aceasta este, şi la ora actuală, o stare de spirit în instituţiile bugetare. Doar un efort comun şi concertat, precum şi o „înăsprire” a legislaţiei muncii ar putea grăbi procesul de conştientizare a lucrului bine făcut.

Demersul conducerii Filarmonicii „Oltenia”, în această privinţă, este şi el „viciat” de „răul” existent care blochează, din start, orice iniţiativă ce ar putea contribui la o diversificare şi mai accentuată a concertelor, ca tematică, repertoriu, inclusiv de abordare a unor muzici mai puţin „tradiţionale” pentru o filarmonică.

Pe această linie, demersul instituţiei este îngreunat şi de resursele umane, mai precis de criza de specialişti, de faptul că unele partide ale orchestrei sunt, în continuare, descompletate (contrabas, corn, fagot, vioara I şi vioara a II-a). Din păcate, nici perspectiva nu este roz! Învăţământul vocaţional (cel muzical în special) se află într-un regres evident, iar interesul părinţilor de a-şi canaliza copiii spre învăţarea unui instrument scade pe zi ce trece.

În această ordine de idei, credem că realizarea unui patronaj sau a unui parteneriat cu Liceul de Artă „Marin Sorescu” şi Departamentul de Muzică al Universităţii din Craiova ar fi o acţiune benefică. Dar, şi de aici, spiritul de „castă” va ieşi biruitor!

M: În timpul verii, continuaţi întâlnirile cu publicul altfel decât în sală de concert? Ştim că astfel de ieşiri au impact puternic în comunitate...

G.M: Concertele în spaţii nonconvenţionale nu reprezintă pentru Filarmonica „Oltenia” un fapt de dată recentă. Avem în această privinţă o tradiţie de un deceniu, când, fără să fim împinşi „din spate” de un for diriguitor, am procedat la derularea unor veritabile „escapade” estivale prin locaţii dintre cele mai „năstruşnice” (de la centrul Craiovei, Parcul Romanescu, Parcul Tineretului, esplanadele din faţa cinematografului din Craioviţa Nouă, din faţa Clubului Electroputere şi până la pieţele Centrală şi Brazda lui Novac).

Cert este faptul că odată cu inaugurarea noului complex din Piaţa Mihai Viteazul, stagiunea estivală a Craiovei a căpătat anvergura patronajului Consiliului Local şi al Primăriei Municipiului Craiova, la edificarea stagiunii participând, de această dată, instituţiile artistice profesioniste finanţate de către consiliu. S-a creat, astfel, cadrul propice trecerii în revistă a potenţialului artistic al instituţiilor şi afirmării artiştilor, în „confruntare” directă cu publicul sosit ad hoc în piaţă.

M.: În străinătate mai plecaţi?

G.M: Se ştie că, în ceea ce priveşte turneele peste hotare, Filarmonica „Oltenia” are un palmares impresionant. Continuăm şi în vara aceasta să fim prezenţi în spaţiul cultural european: un turneu de aproximativ o lună de zile în Italia, constând din concerte de arii, duete şi uverturi din opere, precum şi din spectacole de operă (La Traviata, Tosca, Cavalleria rusticana, Paiaţe, Mameli), cu o distribuţie internaţională (artişti din Italia, România şi Republica Moldova).

stagiune cu premii pentru „Colibri”

Mozaicul: Stagiunea 2010-2011 a fost plină pentru Teatrul pentru copii şi tineret „Colibri”. Cel puţin aşa se vede dinspre presă. Tot aşa se vede şi din interior?

Doina Berceanu: Da, a fost plină. Au fost şi spectacole în premieră pe lângă spectacolele curente şi participări în festivaluri internaţionale ale teatrelor de păpuşi, urmate de premii, precum şi alte proiecte culturale.

În perioada 9 – 17 octombrie 2010 Teatrul „Colibri” a fost invitat în Festivalul Internaţional al Teatrelor de păpuşi Golden Magnolia de la Shanghai (China) cu spectacolul „Pinocchio” (regia Cristian Pepino, scenografia Cristina Pepino, muzica Dan Bălan). Ne-am întors cu trei premii: Premiul de excelenţă pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru cel mai bun regizor (Cristian Pepino) şi Premiul pentru cea mai bună actriţă (Rodica Prisăcaru – în rolul Pinocchio). La acest festival, Teatrul „Colibri” a intrat în competiţie cu alte teatre de păpuşi renumite din ţări precum: Rusia, China, Bulgaria, Serbia, Polonia, Portugalia etc. Un alt spectacol al Teatrului „Colibri”, „Mizerabilii, mon amour”, one-woman show al actriţei Oana Stancu (regia Alina Rece), s-a bucurat de succes în festivalurile UNIDRAMA de la Târgu - Mureş şi Festivalul Teatrelor de Studio de la Piteşti, din luna noiembrie.

În luna decembrie a anului trecut a avut loc premiera spectacolului „Fata babei şi fata moşneagului”, regia Todor Valov, scenografia Stefka Kyuvlieva, muzica Alin Macovei-Moraru, dramatizare de Valentin Dobrescu a cunoscutului basm al lui Ion Creangă.

Prin proiectul „Un dar de la Colibri” au fost oferite spectacole gratuite publicului în „Zilele Craiovei” (22-26 octombrie) cu prilejul Festivalului copiilor (1-5 iunie), sau în „Zilele Marin Sorescu”, editia a XI-a (19 – 20 februarie).

Periodic, au fost invitaţi la spectacolele de pe scena Teatrului Liric copiii cu probleme speciale de la Şcoala Sfântul Mina sau Centrul „Aripi de lumină” şi Centrul Sfântul Stelian (Lipov), patronate de Asociaţia Vasiliada. Cu prilejul zilei de 1 Iunie, 50 de copii cu probleme speciale din Craiova şi Lipov au fost oaspeţi ai Teatrului de Păpuşi în cadrul „Zilei porţilor deschise la Teatrul Colibri”.

În data de 19 februarie 2011 a avut loc, în cadrul Zilelor „Marin Sorescu”, premiera spectacolului „Matca” de Marin Sorescu, în regia Alinei Rece, scenografia fiind semnată de Silviu Bârsanu. Spectacolul a dat actorilor păpuşari Ionica Dobrescu şi Mihai Brumă-Uzeanu prilejul de a ieşi la rampa cu adevărate recitaluri actoriceşti. A fost darul oferit de Teatrul „Colibri” la aniversarea a 70 de ani de la naşterea poetului Marin Sorescu.

La cea de a-13-a ediţie a Festivalului Internaţional al Teatrelor de Păpuşi „Scânteia de Aur”, care a avut loc la Kragujevac (Serbia) în perioada 8-14 Mai 2011, spectacolul „Fata babei şi fata moşneagului” a fost distins cu două premii: Premiul pentru cea mai bună regie atribuit lui Todor Valov (Bulgaria) şi Premiul pentru creaţie de păpuşi atribuit scenografei Stefka Kyuvlieva (Bulgaria). La Festivalul „Scânteia de Aur” au participat 14 trupe de teatru de păpuşi din ţări precum: China, Bulgaria, Polonia, Serbia, Turcia, Slovenia, Portugalia, Croaţia.

ţinem repetiţiile
într-o sală de liceu

M: Ce a lipsit ca să fie şi mai bine?

D.B.: În lipsa unui sediu propriu, ţinem repetiţiile într-o sală de liceu, iar spectacolele noastre au loc în „regim de deplasare”, în grădiniţe sau cămine culturale, pe lângă spectacolele săptămânale de la Teatrul Liric „Elena Teodorini”. Totuşi, speranţa că vom avea un sediu al nostru nu ne-a părăsit.

M.: Ce va urma?

D.B.: Pe 15 octombrie va avea loc premieră spectacolului „Inima de piatră”, în regia reputatului Cristian Pepino, scenografia fiind semnată de Cristina Pepino, muzica de Dan Bălan. Dramatizarea basmului lui W.Hauff este semnată tot de Cristian Pepino, de asemenea proiecţia video. În acest moment suntem în faza lucrului la ateliere, iar din septembrie încep repetiţiile la scenă.