Avantext

Caietele „Mélusine” şi reţelele suprarealismului

Numărul 31/ 2011 al Caietelor „Mélusine” (Caietele Centrului de Cercetare a Suprarealismului din cadrul Université Paris III, director: Henri Béhar), este subintitulat „Reţelele suprarealismului” şi îşi propune să sublinieze importanţa rolului pe care îl joacă apariţia reţelelor sociale în lumea contemporană, referindu-se, apoi, la modul în care diferite individualităţi sau grupuri au contribuit la cunoaşterea şi menţinerea suprarealismului în conştiinţa universală atât în rândul cititorilor, cât şi a iubitorilor de artă. Premisa este că suprarealismul continuă şi astăzi să fie prezent în diferite grupuri sociale prin lectură, expoziţii, licitaţii sau prin activitatea unor grupuri de discuţii de pe internet, iar acest fapt nu este rezultatul hazardului. Autorii din acest număr al caietelor cercetează modalităţile în care suprarealismul s-a stabilit în diferite medii de activitate, indiferent că este vorba de editori, critici literari sau de artă, regizori, producători de spectacole, sponsori, proprietari de galerii, politicieni, artişti sau poeţi contemporani care participă la formarea unei reţele care să impună suprarealismul ca fiind o valoare autentică într-o lume supusă unui proces de schimbare perpetuă. Prin acest dosar, Caietele „Mélusine” vor să afle cine sunt aceşti cititori şi a iubitorilor de artă, cum se recunosc ei unii pe alţii, dacă formează ei un grup coerent şi unitar, dar şi în ce măsură învăţământul contemporan ajută la înţelegerea şi transmiterea acestei pasiuni faţă de literatura şi arta suprarealistă. Autorii care semnează în acest dosar sunt Patrice Allain, Martine Antle-Natat, Sébastien Arfouilloux, Eddie Breuil, Ainsley Brown, Georgiana Colvile, Fabrice Flahutez, Lucile Gobet, Gaëlle Hourdin, Dimitri Kravvaris, Loic Le Bail, Charlotte
Maria, Lucrezia Mazzei, Martine Monteau, Gabriel Parnet, Françoise Py, Patricia Richard-Principalli, Arturo Schwarz,
Pierre Taminiaux, Maryse Vasseviere, Chantal Vieuille şi François Vignale. În acest număr mai putem citi texte inedite de Jacques Baron (Les Voyageurs debout) şi traducerea integrală a singurului număr din revista suprarealistă El uso de la palabra (decembrie 1938), publicată în Mexic de poetul şi pictorul peruan César Moro (pe numele său adevărat Alfredo Quíspez Asín), împreună cu prietenii săi Emilio Adolfo Westphalen şi Moreno Jimeno. La rubrica de Corespondenţă inedită sunt publicate câteva scrisori semnate de Aragon, Jacques Baron, Alfred Barr, André Breton, Nicolas Calas şi Boris Souvarine. (P.M.)
Mélusine, n°XXXI: Les réseaux du surréalisme. L’Age d’Homme, 2011, 336 p.

Bucovina literară

Bucovina literară vine cu un număr dublu generos (10 şi 11, aferente lunilor octombrie şi noiembrie ale anului în curs), din care poţi citi la discreţie. Dacă oboseşti, te poţi delecta, pe la mijlocul incursiunii, cu niţică poezie semnată de Liviu Ioan Stoiciu. Totuşi simţi nevoia să te întorci la primele pagini care găzduiesc editorialul semnat de Constantin Arcu, intitulat „Podul de hârtie“. Evenimentele prilejuite de împlinirea a şaptezeci de ani de la înfiinţarea revistei au scos la iveală naţionalismul local al unora – mai mult sau mai puţin îndreptăţiţi să vorbească – şi au făcut, spre indignarea altora, să se pună problema unor teme dezbătute deja. Ismele locale sunt frecvente în mai toate zonele culturale de la noi, dar nu asta deplânge editorialistul, ci felul în care este gestionată situaţia Bucovinei de Nord de către autorităţile române. Că există un alt Cernăuţi, departe de spiritul cultural pe care-l ştiam, este acum o realitate. Undeva s-a produs o ruptură, care sperăm să nu fie definitivă, şi ne dă de gândit că asemănătoare este şi situaţia altor comunităţi româneşti situate la graniţele ţării. Urăm, nu în cele din urmă, ani mulţi revistei şi materiale la fel de valoroase! (S.G.)