REVISTA DE CULTURA FONDATA LA CRAIOVA, IN 1838, DE CONSTANTIN LECCA. SERIE NOUA. ANUL XIV
Cătălin Davidescu: neliniștea și curiozitatea de a dilata marginile artistice

Deși sunt de vârste diferite, Mihail Trifan generația ’70, iar Silviu Bârsanu generația ’90, ei au o identitate comună, care, la această primă expoziție împreună, devine evidentă: neliniștea și curiozitatea de a dilata marginile artistice ale demersului lor vizual, mult peste ceea ce practica fiecare dintre ei în epoca debutului, și anume pictura.

După un periplu de două decenii, într-o mare varietate de expresii vizuale din care nu lipsesc obiectul, instalația, performance-ul, street art-ul, iar în cazul lui Silviu Bârsanu – vitraliul, expoziția de la Muzeul de Artă din Arad
s-a apropiat mult de perioada începuturilor cei doi, prezentând multe lucrări de tip parietal.

Mihail Trifan expune, în plus, câteva obiecte a căror dinamică intră în acord cu lucrările de pe simeză. Acestea, structurate în două cicluri distincte, deși au intervenții picturale uneori importante, sunt colaje combinate cu tehnică mixtă. Unul dintre cicluri urmărește problema structurilor, unde artistul experimentează colajul cu frunze, pene, ouă, pui de șarpe, scoarță de copac și broderii vechi. Este un ciclu relativ tehnic unde, fascinat de forma și traseele interioare ale obiectelor atent selectate, el reușește să închege forme vizuale rafinate, de o mare plasticitate. Celălalt ciclu de colaje este conceput într-un registru figurativ, în descendența preocupărilor sale anterioare. Aici, el pornește de la schițele unei mai vechi serii de nuduri realizate în ulei, pe care acum le reia folosind diverse materiale precum blană, piele și tot felul de obiecte colorate peste care intervine cu culoare. Tușa și materia colorată, matrice a întregului său parcurs creator, dă imagini cu un puternic impact vizual care, în cheia obișnuită a neliniștilor de factură neoexpresionistă, ne relevă autenticitatea unui discurs artistic de mare consistență.

Silviu Bârsanu, unul dintre cei mai productivi artiști din câți cunosc, având o aplecare naturală pentru expresii vizuale cât mai diverse, ne propune acum una dintre cele mai „liniștite” ipostaze ale universului său artistic. Materializate într-o serie de picturi abstracte dar și figurative, ele împărtășesc aceeași temă predilectă cu a lui Trifan – nudul feminin. O temă unificatoare a celor două cicluri consider că este Transparența deoarece, indiferent în ce registru își realizează compozițiile – figurativ sau abstract, ele „respir㔠aceeași schimbare de ton. Până de curând tușa și paleta cromatică erau, aproape în exclusivitate rezultatul unei vitalități ce se manifesta umoral într-un gestualism agresiv. Evoluând în esență pe aceleași coordonate tematice, Silviu Bârsanu își relevă acum, cu o mai evidentă pregnanță, partea ascunsă a sufletului său – sensibilitatea de factură romantică. Dacă în ciclurile precedente ne obișnuisem cu o retorică virilă, unde dominantă nu era tema, ci incisivitatea, ironia, spiritul ludic al mesajului, acum avem șansa să descoperim latura sa lirică. Ea este indusă receptorului prin intermediul unor grafii rafinate, pe fonduri eterice de argintiu care, suprapuse pe un fond cromatic agitat, nu doar atenuează duritatea limbajului, dar îi potențează, prin contrast, valoarea poetică.

Mihail Trifan: din „Camera cenzurată”

Am fost bucuros să fiu
alături de plasticianul
Silviu Bârsanu într-o expoziție ce amintește de experiment și avangardă. Pentru a vă face o imagine cât mai sugestivă, aș vrea să vă prezint lucrările pe care le-am expus la Complexul Muzeal Arad. Intrarea în săli se face printr-un culoar decorat cu scoarțe ardelenești și orientale de o calitate deosebită.

Lucrările mele, în număr de 25, au fost grupate de către curatori pe genuri, stiluri, contraste și asemănări, însă eu aș opta aici pentru o prezentare tematică, care mi se pare cea mai potrivită formă de „vizualizare”.

Voi începe cu cele 12 panouri decorative, cu structuri vegetale și animale, compuse și rezistent adosate, patru pânze structurate cu elemente textile, minerale și chiar obiecte menajere, grafitate cu nuduri în acrylic; un panou decorativ cu materiale textile în relief, pe un stor de bambus, un nud în acrylic, stând pe scaun; o lucrare de asemenea, plastic-decorativă, având deasupra o plasă traforată, ascunde două personaje negre; o altă lucrare, amintind de cubismul francez, având în centru o clavietă muzicală, acționată de o pompă pneumatică, înconjurată de siluete feminine; o lucrare ronde-bosse, reprezentând trei registre [caiete], ridicate pe o bară verticală, între paginile cărora se află desene abstracte cu posibilitatea, ca paginile să se miște în aerul unui ventilator; două tondo-uri de dimensiuni apreciabile, executate în tehnica colaj; o lucrare pliantă cu două etaje, sus-jos, având două camere de luat vederi defecte, grafitate cu personaje albe pe care am denumit-o „Camera cenzurată”.

Mediul artistic și cultural, publicul avizat și spectacolul „Răscruci”, prezentat cu ocazia vernisajului, au constituit pentru mine, un moment de realizare deosebită și un eveniment artistic de mare bucurie. Acest moment a subliniat valoarea, diversitatea și sensibilitatea artiștilor plastici, care au expus. Curatorii expoziției au fost: Adrian Raț, Dana Stana și Adrian Sandu, iar deschiderea expoziției a fost susținută de criticul craiovean Cătălin Davidescu.

Nu pot încheia aceste câteva gânduri, fără să aduc căldurose mulțumiri organizatorilor acestei expoziții, precum și pentru ospitalitatea cu care am fost onorați.

Silviu Bârsanu:
cu prietenie

Încă de la debutul acestei
grupări „Răscruci”, în
2002, am încercat să ne facem vizibili, propunând o prezență deopotrivă palpabilă și gustativ-sonoră, iar opera care rezultă de aici dă consistența și frumusețea acestei prietenii. Astfel încep să cred că aceste „Răscruciuri”, aceste interferențe între arte și artiști sunt împlinite.

Ca de fiecare dată scopul a fost unul singur, dezinteresat, pornit cu intenția de prietenie, iubire între oameni și ca o dedicație pentru iubitorii artelor. Conștienți de faptul că toate lucrurile din lume se află într-un proces de schimbare, acest Răscruci s-a împlinit printr-un mic „performance”. Nimic nu este previzibil, mai ales la noi, la Răscruci. Gândurile, ca și expozițiile vin și pleacă. Nimic nu este stabil. Relațiile încep, continuă sau se termină. Lucrările, ca și artiștii au viața, povestea și locul lor în această realitate momentană, iar acum lucrările noastre și-au găsit locul la Muzeului de Artă din Arad. Despre lucrări… vreau să mai adaug un singur lucru: ele au fost alese printr-o atentă selecție, pentru a crea acea atmosferă specifică expozițiilor de Muzeu.
 
răscruciul artelor craiovene la Arad
AVANTEXT
Constantin M. POPA: precaritatea secretelor

MISCAREA IDEILOR
Liviu ANTOANESEI: nu cred că, fie si in vacanta, trebuie sa ne ferim mereu sufletul si de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile

Luminita CORNEANU:
puteti pur si simplu sa intoarceti foaia

Bogdan CRETU:
citesc, din fericire, din obligatie. Dar cat de mult imi place aceasta obligatie! Nu as da-o pe toata libertatea din lume

Adriana TEODORESCU:
povesti dintr-o vara

Sorin MIHAI-GRAD:
sunteti in vacanta, va permiteti!

Xenia KARO:
pentru tihna. poezie

Cosmin DRAGOSTE:
Nemteste

CRONICA LITERARA
Ion BUZERA:
dupa implozie, hiperfractul

BELETRISTICA
Liliana URSU:
podul suspendat

Aleksandar Stoicovici:
Poeme

LECTURI

Luiza MITU: Aius debut: Gabriel Nedelea – Peisaj cu intalnire

Catalin GHITA:
prima intalnire

Petrisor MILITARU:
poeme din apa locului

Cristina GELEP:
pariul vietii si al iubirii pierdute in comunism

Marin BUDICA:
fereastra spre lume

Mihai GHITULESCU:
fereste-ma Doamne, de adevaruri

SERPENTINE

Adrian MICHIDUTA: constituirea terminologiei filosofice romanesti (I). Epoca medievala

Victor CHIRITA BALCETEANU, Nicolae MARINESCU:
Monumentul Independentei de la Craiova (IV)

Antonie SOLOMON:
istoria trebuie sa fie la vedere la Craiova

Marinica DINCA:
pentru Monumentul  Independentei

Arh. EmilianSTEFARTA:
a face un monument este un act de vointa a unei comunitati

Cezar AVRAM:
an act reparator

ARTE

Adriana MARINOIU: o seara folk în Craiova

MOZAICUL intreaba

Festivalul Costache CONACHI

Concurs de poezie TRADEM

Claudia RACIULA:
povestea papusilor romanesti

Mihaela VELEA: 
Brancusi & Serra în Baselti

Florin COLONAS:
La Vendome, intr-o gradina

Catalin DAVIDESCU:
Rascruciul artelor craiovene la Arad

Ovidiu BARBULESCU:
Iulian Segarceanu si cromatismul sintetic

UNIVERSALIA
Florin COLONAS: „dupa Brancusi, Victor Brauner este cel mai cunoscut artist roman in Occident“
Nr. 7 / 2011
Cuprins