REVISTA DE CULTURA FONDATA LA CRAIOVA, IN 1838, DE CONSTANTIN LECCA. SERIE NOUA. ANUL XIV
Ne regăsim trecutele trăiri pe străzile Craiovei. Trăim prezentul pe aceleași culoare ale spațiului și viitorul ne va găsi plimbându-ne agale, la vremea senectuții, privind în urmă la dulcea pasăre a tinereții și ducând pe umeri povara de a fi făcut sau a nu fi făcut ceva în viață. Statuile eroilor sunt martorii scurgerii implacabile a timpului și a trecerii lor, dar și a noastră pe aici.

Cetatea Banilor… se spune că începând cu primul meu mandat a devenit orașul fântânilor și al statuilor. Da, pe o lungime de 300 de metri în centrul Craiovei de astăzi se regăsesc statuile a trei oameni al căror destin reprezintă o amprentă lăsată pe destinul României: Alexandru Ioan Cuza, Mihai Viteazul și Carol I.

De ce grupul statuar Asta-i muzica ce-mi place la Craiova?

În vremea Războiului de Independență, Prefectul de Dolj era Ion Titulescu, tatăl viitorului mare diplomat. La Craiova a fost sediul Armatei I Române, al cărei comandant era Generalul George Lupu. La Craiova au fost construite pontoanele pentru podurile de peste Dunare de către elevii școlilor de meserii.

Repere ale istoriei naționale. Consider că municipiul Craiova trebuie să fie un loc al istoriei la vedere. Străzile Craiovei, din perspectiva statuilor, să reprezinte altare de omagiu pentru înaintași, dar și pagini ale cărții de istorie, pe care generațiile viitoare trebuie să o cunoască. Noi, cei din prezent, avem o dublă îndatorire față de trecutul pe care trebuie să îl venerăm și față de viitorul pe care trebuie să îl respectăm.

Craiova are nevoie de grupul statuar Asta-i muzica ce-mi place. Deoarece lumea trebuie să știe că și noi am contribuit la câștigarea Independenței României. Totodată este necesară reînnodarea firului istoriei, este necesară repararea morală pentru momentul demolării fostei statui, care, cât a existat, a fost cel mai mare monument al Independenței de pe teritoriul României.

Îmi doresc realizarea grupului statuar Asta-i muzica ce-mi place, care, în ansamblu, va fi un complex ambiental, care va străjui intrarea în parcul care poartă numele unui ilustru Primar al Băniei.

Istoria trebuie să fie la vedere la Craiova.
Antonie SOLOMON
istoria trebuie să fie la vedere
la Craiova
AVANTEXT
Constantin M. POPA: precaritatea secretelor

MISCAREA IDEILOR
Liviu ANTOANESEI: nu cred că, fie si in vacanta, trebuie sa ne ferim mereu sufletul si de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile

Luminita CORNEANU:
puteti pur si simplu sa intoarceti foaia

Bogdan CRETU:
citesc, din fericire, din obligatie. Dar cat de mult imi place aceasta obligatie! Nu as da-o pe toata libertatea din lume

Adriana TEODORESCU:
povesti dintr-o vara

Sorin MIHAI-GRAD:
sunteti in vacanta, va permiteti!

Xenia KARO:
pentru tihna. poezie

Cosmin DRAGOSTE:
Nemteste

CRONICA LITERARA
Ion BUZERA:
dupa implozie, hiperfractul

BELETRISTICA
Liliana URSU:
podul suspendat

Aleksandar Stoicovici:
Poeme

LECTURI

Luiza MITU: Aius debut: Gabriel Nedelea – Peisaj cu intalnire

Catalin GHITA:
prima intalnire

Petrisor MILITARU:
poeme din apa locului

Cristina GELEP:
pariul vietii si al iubirii pierdute in comunism

Marin BUDICA:
fereastra spre lume

Mihai GHITULESCU:
fereste-ma Doamne, de adevaruri

SERPENTINE

Adrian MICHIDUTA: constituirea terminologiei filosofice romanesti (I). Epoca medievala

Victor CHIRITA BALCETEANU, Nicolae MARINESCU:
Monumentul Independentei de la Craiova (IV)

Antonie SOLOMON:
istoria trebuie sa fie la vedere la Craiova

Marinica DINCA:
pentru Monumentul  Independentei

Arh. EmilianSTEFARTA:
a face un monument este un act de vointa a unei comunitati

Cezar AVRAM:
an act reparator

ARTE

Adriana MARINOIU: o seara folk în Craiova

MOZAICUL intreaba

Festivalul Costache CONACHI

Concurs de poezie TRADEM

Claudia RACIULA:
povestea papusilor romanesti

Mihaela VELEA: 
Brancusi & Serra în Baselti

Florin COLONAS:
La Vendome, intr-o gradina

Catalin DAVIDESCU:
Rascruciul artelor craiovene la Arad

Ovidiu BARBULESCU:
Iulian Segarceanu si cromatismul sintetic

UNIVERSALIA
Florin COLONAS: „dupa Brancusi, Victor Brauner este cel mai cunoscut artist roman in Occident“
Nr. 7 / 2011
Cuprins