REVISTA DE CULTURA FONDATA LA CRAIOVA, IN 1838, DE CONSTANTIN LECCA. SERIE NOUA. ANUL XIV
peștele din Iagodărie

cu vreo câteva luni înainte pe la ultimele ninsori din an
începuse să meargă vorba că în Iagodărie ar crește un pește imens
pescarii veneau în sat și se jurau că peștele-i acolo
și urcă tot mai repede spre cer
alții povesteau că ba mai mult
dacă bagi capul sub apă când e Dunărea cuminte
poți să-ți vezi străbunii cum împing animalul cu palmele
cum îl înalță în proptele de aur

la scurt timp tot satul vorbea despre peștele din Iagodărie
toți îi spuneau acum peștele-pod
pentru că pornea tocmai de pe malul sârbesc
și ajungea până la noi în sat

îmi aduc aminte că a fost un an extraordinar de bun
așa că de Buna Vestire s-a adunat aproape tot satul
(în zilele călduroase de primăvară slujbele se țineau
sub părul din curtea Bisericii)

exact când am intrat pe poartă
popa își aranja coada uscată de pește după gât
în loc de patrafir

lumea se înghesuia sub coada peștelui
plângând de fericire
copiii adunau pere
bătrânii se trezeau din când în când
și-și dezlipeau solzii de sub piele
iar pescarii. pescarii plângeau în cor peste tăvile de argint
după vreo câteva luni pe la primele ninsori din an

începuse să meargă vorba că în Iagodărie ar crește un pește imens
m-am dus la Dunăre mi-am băgat capul în apă
prin apa tulbure am văzut pescarii
împingând animalul cu palmele
lacrimile le intrau și le ieșeau din ochi


carusele și cilindrii de rugăciune
Andreei

scufundați în var până la gât așteptam să ni se întâmple un lucru minunat
nici mai mult nici mai puțin
acolo în mijlocul lupilor cu ochii-n telescoape
așteptam să apară o planetă oarecare. n-aveam preferințe
mâncam și furnici de pe hârtiile de eugenia
lupii se uitau în gura noastră cu ochii mieroși
și-și coordonau gesturile
printr-o curea de transmisie
vorbeam cu toții aceeași limbă de gumă

asta e pădurea noastră strigam ca apucații. e pădurea noastră
ba nu-i a voastră fi-v-ar
ceapa-n lacrimi răspundea pădurarul din întuneric
ia arătați-mi și mie o planetă. vreau să mi-o trag pe sub șubă
să-mi țină de cald. tușea sânge într-o batistă de lână
fosforul ne vorbea încetișor din plămânii lui

dar noi nu eram născuți pentru așa ceva. nouă trebuia să ni se întâmple
un lucru minunat. din mijlocul râului creștea un cormoran de marmură
apa n-avea ochi și pentru noi. ne umpleam de bube din cap până-n picioare
eram fortați cum s-ar zice să renunțăm la destinul nostru
pe atunci n-aveam de unde să știu că te voi cunoaște
eu stăteam cu ochii în telescoape mâncam furnici
mă înfrățeam cu lupii pentru tine
aveam și un inel de ceară cusut în haină pentru orice eventualitate

pe atunci n-aveam de unde să știu c-ai să mă găsești
toate simțurile mele erau roase ca un munte de teracotă
ca o pasăre prădătoare noaptea își lăsase ouăle în orbitele mele
era o durere suportabilă. vedeam numai carusele și cilindrii de rugăciune
îmi era greu să înțeleg ce-mi spui dar știam c-ai venit
te sărutam și adormeai ca o lebădă pe mâna mea argăsită

unele probleme așteaptă încă rezolvare

mă simt din ce în ce mai viu
în lucrurile pe care le treci cu vederea
gândul că nu voi scăpa niciodată de aici
e mai comfortabil decât o viață
trăită din inerție
nimic din ce-ai uitat în mine
nu-ți mai face rău


Colțurile buzelor sunt lăsate


1.

colțurile buzelor sunt lăsate
îmi flutur slăbiciunile în vânt ca pe niște steaguri
animalul își flutură slăbiciunile
ca pe niște steaguri

visez scheletul unui țipar. mă trezesc și îl decupez din revistă
orice pește dulcicol merită să fie sprânceana mortului
șobolanul mare cafeniu intră în toate ungherele corpului
în craniul tăios de gresie ochii stau fixași
ca două măceșe răscoapte

2.

cam ăsta sunt eu la 5 ani cu fularul galben lămâie înfășurat la gât
mult mai lucid cu mișcări exacte. habar n-am ce știam atunci
și nu știu acum

toată copilăria am înjurat gândacii de Colorado
fără să am habar de ce. acum că nu mai am nimic cu ei
blestemele par să se dezlege
câte un nufăr apare pe ici pe colo
în cerul gurii. în palme. (și cel mai frumos)
în orbite

și totuși de unde obsesia cu peștele din Mediterana
(pe care n-am de gând să-l caut pentru că el oricum
nu se arată așa ușor)

asta e predestinare curată

3.

într-o policlinică ordinară la marginea unui parc
suflu într-un viespar.
adorm la umbra unei inimi subțiri ca un arac

sângele îmi curge din nas și se încheagă în gangurile tăcute
unde-și nenorocesc fetele viitorul la zaruri
îmi înghit dinții. colțurile buzelor se lasă
sub banii de alamă cresc doi ochi
și un lan nesfârșit de maci
Aleksandar STOICOVICI
poeme
AVANTEXT
Constantin M. POPA: precaritatea secretelor

MISCAREA IDEILOR
Liviu ANTOANESEI: nu cred că, fie si in vacanta, trebuie sa ne ferim mereu sufletul si de lecturi mai dificile, mai dure, aproape insuportabile

Luminita CORNEANU:
puteti pur si simplu sa intoarceti foaia

Bogdan CRETU:
citesc, din fericire, din obligatie. Dar cat de mult imi place aceasta obligatie! Nu as da-o pe toata libertatea din lume

Adriana TEODORESCU:
povesti dintr-o vara

Sorin MIHAI-GRAD:
sunteti in vacanta, va permiteti!

Xenia KARO:
pentru tihna. poezie

Cosmin DRAGOSTE:
Nemteste

CRONICA LITERARA
Ion BUZERA:
dupa implozie, hiperfractul

BELETRISTICA
Liliana URSU:
podul suspendat

Aleksandar Stoicovici:
Poeme

LECTURI

Luiza MITU: Aius debut: Gabriel Nedelea – Peisaj cu intalnire

Catalin GHITA:
prima intalnire

Petrisor MILITARU:
poeme din apa locului

Cristina GELEP:
pariul vietii si al iubirii pierdute in comunism

Marin BUDICA:
fereastra spre lume

Mihai GHITULESCU:
fereste-ma Doamne, de adevaruri

SERPENTINE

Adrian MICHIDUTA: constituirea terminologiei filosofice romanesti (I). Epoca medievala

Victor CHIRITA BALCETEANU, Nicolae MARINESCU:
Monumentul Independentei de la Craiova (IV)

Antonie SOLOMON:
istoria trebuie sa fie la vedere la Craiova

Marinica DINCA:
pentru Monumentul  Independentei

Arh. EmilianSTEFARTA:
a face un monument este un act de vointa a unei comunitati

Cezar AVRAM:
an act reparator

ARTE

Adriana MARINOIU: o seara folk în Craiova

MOZAICUL intreaba

Festivalul Costache CONACHI

Concurs de poezie TRADEM

Claudia RACIULA:
povestea papusilor romanesti

Mihaela VELEA: 
Brancusi & Serra în Baselti

Florin COLONAS:
La Vendome, intr-o gradina

Catalin DAVIDESCU:
Rascruciul artelor craiovene la Arad

Ovidiu BARBULESCU:
Iulian Segarceanu si cromatismul sintetic

UNIVERSALIA
Florin COLONAS: „dupa Brancusi, Victor Brauner este cel mai cunoscut artist roman in Occident“
Nr. 7 / 2011
Cuprins